BIJUTERII DIN CUPRU
Bijuterii de autor din cupru, create manual în Cluj Napoca: inele statement, broșe sculpturale și cercei asimetrici. Piese unicat care combină cupru cu sticlă de Murano, pietre semiprețioase, porțelan. Cupru oxidat în nuanțe calde, de la patine subtile la tonuri profunde.
CUPRUL CA MATERIAL PENTRU BIJUTERIE
La începutul practicii mele de bijutier autodidact, cuprul a fost primul metal cu care am lucrat. Încă de la primele prelucrări m-au atras culoarea sa caldă și felul în care a răspuns intervențiilor mele asupra lui.
Cuprul continuă să fie o sursă de inspirație în atelier, datorită proprietăților sale și a varietății de tehnici prin care poate fi transformat. Pe lângă prelucrarea directă a tablei și reciclarea resturilor de cupru rezultate în urma procesului de realizare a bijuteriilor, am explorat și tehnica de depunere electrolitică | electroforming. Aceasta permite depunerea unui strat dur de cupru pur pe suporturi organice sau modele din ceară, dar și selectiv pe suprafețe de porțelan și sticlă.
În bijuteriile mele, cuprul este folosit atât ca material structural, cât și ca suprafață de explorat.
Un alt aspect important al utilizării cuprului în bijuterie este versatilitatea sa: poate constitui materialul principal al unei piese sau poate servi drept bază pentru integrarea altor materiale - ceramică, porțelan, sticlă, pietre semiprețioase. În cazul emailării, de exemplu, emailul vitros este topit direct pe suprafața cuprului, la temperaturi ridicate.
OXIDAREA CUPRULUI ȘI PATINA NATURALĂ
Cuprul își modifică în timp aspectul prin reacția cu oxigenul, umiditatea și compușii din mediul înconjurător. Suprafața metalului se poate închide treptat la culoare, căpătând nuanțe maronii, roșiatice sau, în anumite condiții, verde-albăstrui. Stratul format în urma acestor reacții este denumit în mod obișnuit patină.
În cazul bijuteriilor din cupru, ritmul și aspectul acestei transformări depind de mediul în care piesa este purtată și păstrată. Contactul cu aerul, umezeala, transpirația și alte substanțe cu care metalul intră în contact pot influența evoluția suprafeței.
Unele dintre piesele mele sunt lăsate să își modifice treptat aspectul în timp, astfel încât patina să devină parte din evoluția obiectului. Pentru altele, aspectul suprafeței este stabilizat încă din procesul de realizare, prin tratamente controlate.
PATINE ȘI TRATAMENTE APLICATE PE BIJUTERIILE DIN CUPRU
Pe lângă modificările naturale ale suprafeței, aspectul bijuteriilor din cupru poate fi obținut sau modificat în mod controlat prin diferite tratamente. În atelier folosesc atât oxidarea termică, prin încălzirea metalului, cât și soluții chimice care produc schimbări de culoare și de aspect. În funcție de proces, cuprul poate căpăta nuanțe de maro, negru, roșcat sau verde-albăstrui.
Am experimentat, de asemenea, vopsirea în câmp electrostatic pentru anumite piese, ca modalitate de a obține o suprafață colorată și uniformă, diferită de aspectul rezultat prin oxidare sau patinare. Alegerea tratamentului depinde de efectul urmărit și de relația dintre metal și materialele complementare utilizate.
După aceste tratamente, unele piese sunt protejate cu ceară microcristalină Renaissance Wax. Aceasta formează o peliculă protectoare care poate încetini modificarea în timp a suprafeței, fără să o împiedice complet. Pentru anumite bijuterii care nu intră în contact direct cu pielea poate fi folosit și un lac transparent, în funcție de caracteristicile finisajului.
BIJUTERII DIN CUPRU ÎN COMBINAȚIE CU ALTE MATERIALE
Îmi place să combin cuprul cu materiale precum porțelanul și ceramica, sticla de Murano, alamă sau bronz, elemente organice, coralul sau alte accente decorative. Diferențele dintre materiale - de textură, transparență, luciu, culoare sau rigiditate - sunt folosite pentru a construi contraste vizibile în aceeași piesă.
În unele piese, cuprul poate fi decupat sau modelat în jurul unui element ceramic ori de sticlă, poate fi perforat pentru a-l fixa sau poate forma structura pe care sunt montate componentele. Astfel, combinația dintre materiale nu este doar una vizuală, ci face parte din construcția propriu-zisă a piesei.